Precum o casa parasita,
Urmele noastre ne urmareau.
Nisipul se facea mai rece,
Stelele-mi zambeau.
Precum un foc ce da sa stinga,
Un soare lumina.
Adormind pana si briza,
Raze pale in valuri imbina.
Precum o despartire,
Atat de trist era.
La o iubire de copil,
Doar ea spera.
Precum un suflet ce-si dorea
Singurateatea…
Usor si cald,el ubrea
Realitatea…
Precum ceva si totusi,
Original de magic,
Un apus de soare,un sfarsit,
Dar nimic tragic.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu